Istoria, da, stă la o lecție cu prezentul: Deși dărâmată când a fost ridicată Cetatea Alba Carolina, specialiștii au putut confirma că vestigiile găsite acum fac parte din construcția originală.
Aici este locul unde se afla poarta Sfântul Gheorghe, în zona estică a Cetății Alba Carolina. Se pot vedea zidul lateral și pilonii culoarului.
Tudor Roșu, istoric: „Prin acestă intrare probabil triumfală Mihai Viteazul preia de facto conducerea Transilvaniei pentru o scurtă perioadă”.
În luna septembrie, echipa coordonată de dr. Anca Timofan, a efectuat cercetări arheologice sistematice pe bastionul Capistrano care au dus la o descoperire excepțională: poarta medievală Sf. Gheorghe, construită peste poarta principală (Porta Praetoria) a castrului legiunii a XIII-a Gemina. A fost descoperită o parte a complexului porții fortificate Sf. Gheorghe, amplasată în exteriorul curtinei medievale. La o adâncime de aproximativ 4 m a fost descoperit turnul de nord al porții romane, ale cărui ziduri erau construite în tehnica opus quadratum, din blocuri mari de calcar fasonate, legate cu mortar.
Cercetările noastre au clarificat și un alt aspect important: zidul incintei estice a castrului se află la cca. 20 de m în exterior față de cel al fortificației medievale, demonstrându-se că, pe latura de est, acestea nu se suprapuneau.
S-a putut observa stratigrafic demolarea sistematică a structurilor de zidărie medievale întreprinsă de autoritățile austriece pentru demararea lucrărilor de construcție a Cetății Alba Carolina începând cu anul 1715.
De la arhitectul italian Giovanni Morando Visconti ne-a rămas cel mai relevant plan (1711) al cetății din sec. XVII – începutul sec. al XVIII-lea, respectiv al Porții Sf. Gheorghe (Porta di St. Giorgio). Această intrare fortificată, cu barbacană circulară, apare și pe harta din 1687 (Pianta d’Alba Iulia) ca Porta capituli, precum și în planul inițial al Cetății Alba Carolina întocmit de Visconti în 1714, aprobat și semnat de prințul Eugeniu de Savoia.
Poarta Sf. Gheorghe are o puternică încărcătură simbolică în istoria națională, fiind imortalizată în numeroase opere de artă (Constantin Lecca, Sava Henția, Stoica Dumitrescu) ca locul intrării triumfale a lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului la 1 noiembrie 1599.
Cercetarea va continua până la mijlocul lunii octombrie, iar la finalul acesteia publicul larg va fi invitat să vadă spectaculoasele descoperiri arheologice în cadrul unui eveniment al Porților Deschise pe șantierul arheologic. Viitorul acestor descoperiri constă în continuarea săpăturilor în mod exhaustiv și în adaptarea strategiei de cercetare la viitorul proiect de conservare-restaurare și punere în valoare a acestor importante monumente care țin de fazele istorice din evoluția orașului Alba Iulia.
Cercetarea arheologică sistematică este organizată de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Alba. Terenul se află în concesiunea S.C. Matias Group S.R.L., și îi adresăm mulțumiri lui Cosmin Matieș pentru colaborare.
Echipa: dr. Anca Timofan (responsabil științific), dr. Anca-Daniela Matiș (arheologie), Teodor Muntean (documentare fotogrammetrică), Cosmin Vesa (topografie arheologică), dr. Dan Anghel, dr. Sidonia Olea, Sorin Șerban, Valentin Deleanu, Radu-Andrei Sebeni (restaurare artefacte), Dana Zudor, dr. Monica Druță (conservare), Iosif Năcreală, Gheorghe Pâclișan, Cosmin Tomotaș, Florea Ciprian, Florea Lucrețiu (echipa de săpătură), Ciprian Badea (Facultatea de Istorie – Universitatea București). Mulțumiri dr. Florin Bogdan care ne-a pus la dispoziție hărți scanate recent în Arhivele de Stat ale Austriei (Österreichisches Staatsarchiv).
