Reputalul regizor Tudor Giurgiu: «Ieri am publicat în AperiTIFF textul-manifest pe care l-am scris pentru catalogul primei ediții TIFF. (…) Spicuiesc din el: “Dacă e să am un regret inainte de inceperea Festivalului, e că n-am prea fost luati in serios.
De către oamenii care ar fi putut să “simtă” că acest Festival e o încercare temerară care, poate, merita mai mult sprijin. De la autoritățile Clujului care au probabil impresia că e o joacă de copii, un cineclub sătesc făcut de niște puști exaltați. Alte orașe probabil ar fi fost onorate să găzduiască un astfel de eveniment și, eventual, chiar să îl sprijine. Mândria mea de ardelean a pălit subit dar nu a dispărut cu totul. Îl vom face, domnilor, și la anul!”
După alte 24 de ediții, supărarea e înlocuită de bucuria de a vedea că lucrurile funcționează normal. Și, câteodată, ni se pare că a trăi normal e firesc și for granted, uitând de unde am pornit sau de faptul că poate fi mai rău.
La deschidere primarul Emil Boc a explicat de ce Clujul investește și susține cultura. “Pentru că investește în libertate, în spirit critic și în democrație. Sunt cheile pentru menținerea și existența unui oraș deschis Dacă doriți să ne protejăm ce avem cel mai bun preț pe lumea asta? Libertatea.”
Orașul deschis de azi nu mai seamănă de niciun fel cu urbea în care a început TIFF. De câteva zile vorbesc cu invitați ai festivalului care au revenit aici după 10 sau 15 ani. Sunt uimiți nu doar de cum am evoluat dar, mai ales, de cum s-a schimbat orașul. În timpul TIFF, Clujul înflorește, probabil e cea mai frumoasă perioadă din an. Fotografiile spun tot.
Partenerii noștri principali, Primăria Cluj-Napoca și Banca Transilvania, nu sunt entități care doar finanțează și cer vizibilitate. Nici măcar. Am văzut Primării în țară care vin să măsoare logo-ul pus pe un banner sau primari vexați că nu îi pomenești în speech-uri o dată la 3 minute. Nimic din toate astea.
TIFF a crescut organic pentru că a avut parteneri cu care a dezvoltat niște concepte și idei, care au crezut că un festival mare de film poate fi un exemplu de bună practică pentru multe alte evenimente culturale și care poate da identitate orașului. Îi poate oferi un narativ pe termen lung.
În discuții oficiale, nu am simțit niciodată că vorbim cu birocrați încuiați dintr-o instituție publică sau cu oameni de marketing și perspective comerciale. Sunt oameni cu viziune cărora le plac provocările și văd dincolo de imediat.
Le mulțumesc aici tuturor pentru faptul că au crezut în visul nostru și ne sunt alături în continuare, într-o poveste incredibil de frumoasǎ începutǎ acum 25 de ani»
Considerațiile celebrului om de cultură spun totul.
sursă foto: Tudor Giurgiu
