Dacă deunăzi președintele CJ Harghita vorbea de „o provocare de o amploare nemaivăzută în zona Praid, din pricina inundațiilor, azi autoritățile din Harghita solicită de urgență SPRIJIN GUVERNAMENTAL.
Salina Praid este în pericol de prăbușire. Albia pârâului Corund s-a surpat, iar apa a început să pătrundă în subteran.
În urma situației de criză generate de inundațiile care au condus la oprirea activității minei de sare de la Praid, autoritățile locale și județene solicită intervenția urgentă a Guvernului României pentru sprijinirea persoanelor afectate.
„Împreună cu Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Harghita, ne pregătim pentru ședința și decizia de astăzi a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, astfel încât, să fie luată în considerare acordarea unui ajutor de urgență sau a unui sprijin financiar, pentru mineri și familiilor acestora, precum și pentru actorii locali din turism. Închiderea minei de sare de la Praid reprezintă o consecință gravă a unei situații imprevizibile și de natură catastrofală, cu efecte economice și sociale profunde asupra comunității. În asemenea momente, este esențial ca statul să fie alături de antreprenorii din turism, de mineri și de familiile celor care își desfășurau activitatea în această unitate”, a detaliat președintele Consiliului Județean Harghita, Bíró Barna-Botond.
În cursul zilei de ieri, acesta a luat legătura cu Ministrul Finanțelor Tánczos Barna, căruia îi mulțumește pentru deschiderea și disponibilitatea manifestate.
„Ne angajăm să luptăm pe toate fronturile în care avem competență, acționând acolo unde putem interveni direct sau unde găsim oameni binevoitori și solidari. Comunitatea din Praid are nevoie de solidaritate și măsuri concrete. Așteptăm din partea autorităților centrale reacții rapide și eficiente pentru a limita consecințele acestei crize”, a mai adăugat președintele.
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Harghita a adoptat azi Hotărârea nr.4/28.05.2025 cu privire la stabilirea măsurilor de primă urgență pentru punerea în siguranță a minei de la Praid.
Punctele vizate de hotărâre se referă la demararea în regim de urgență a lucrărilor pentru eliminarea pe termen lung a infiltrațiilor din albia pârâului Corund în subteranul Salinei Praid, asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea prin intermediul Administrației Naționale ,,Apele Române” București / Administrația Bazinală de Apă Mureș, a unei acumulări pe cursul Pârâului Corund, demararea în regim de urgență a lucrărilor necesare pentru executarea unor canale de deviere a cursului pârâului Corund, întreprinderea, în regim de urgență, de către Societatea Națională a Sării S.A. – Sucursala Salina Praid a măsurilor necesare pentru realizarea studiilor de stabilitate și identificarea de soluții tehnice pentru tratarea și evacuarea apelor din subteranul minei în vederea reluării în siguranță a activității.
https://hr.prefectura.mai.gov.ro/…/Hotarera-nr-4-CJSU…
***Salina Praid, unul dintrecele mai vizitate obiectiv eturistice din Ardeal și din… Europa, este o mină de sare gemă din România, situată în județul Harghita. Salina se află în bazinul munților Gurghiului, cuprinsă în Dealul Sării, formând triunghiul Praid – Ocna de Jos – Ocna de Sus.
Salina se află la o adâncime de 120 m de la suprafață. Transportul persoanelor se face cu autobuzele salinei pe o distanță de 1250 m până la poarta de intrare în baza de agrement.
Fosta cancelarie a minei de sare din str. Minei, ulterior dispensar medical, este monument istoric (nr. HR-II-m-B-12935). Cancelaria actuală a salinei este pe str.Gării nr.44.
Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Sic, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Etajul geologic respectiv corespunde miocenului mediu. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime medie (originară) de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra orizontului de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil și plastic de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). Corpul de sare de la Praid are în plan orizontal o formă ușor elipsoidală, cu diametrele de 1,2 si 1,4 km, iar pe baza sondelor de explorare (S ACEX 401/1949 și S 110/1973) se apreciază că are o adâncime de 2,6 – 2,8 km, fiind în acest fel cel mai mare corp diapirogen de sare gemă din țară.
Istoric
Primele exploatări de sare sunt atestate de pe vremea romanilor, dar mina din Praid este atestată documentar de la 1200, iar exploatarea intensivă se face din 1700. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.
