Târgu Mureș, în anii ʼ20.
O imagine cu Târgul din centru orașului, oraș definit, cumva de propriul toponim… nu întâmplător.
De comtemplat meșterii, precupeții, mușterii, căruțele cu bunătăți și panorama belșugului celui început de secol…
*Târgul este o așezare omenească mai mică decât un oraș și mai mare decât un sat. În evul mediu și epoca modernă târgurile erau localitățile care primeau drepturi deosebite de avea piețe la intervale regulate de timp pentru schimburi comerciale locale.
Cuvântul există în limbile scandinave[1] sub forma „torg”, de unde posibilitatea transmiterii la slavi și la români în vremurile varegilor. Alte surse precizează că în limba română cuvântul „târg” provine din limba slavă veche, de la trŭgŭ.[2] Cronica lui Nestor sau Cronica vremurilor trecute conține o listă a târgurilor din Moldova în care se remarcă Askâi Torg (Târgul Iașilor) și Romanov Torg (Târgul Roman).
Filologul Sorin Paliga a studiat etimologia cuvântului și a concluzionat că „este improbabilă originea slavă în română, în ciuda răspândirii largi a acestei ipoteze” și indică o origine pre‐indo‐europeană.
În România există și în prezent numeroase localități al căror nume conține toponimul târg:
Târgu Bujor
Târgu Cărbunești
Târgu Frumos
Târgu Gângulești, Vâlcea
Târgu Jiu, Gorj
Târgu Jiu
Târgu Lăpuș
Târgu Mureș
Târgu Neamț
Târgu Ocna
Târgu Secuiesc
Târgu Trotuș, Bacău
Domnești-Târg, Vrancea
Filipeștii de Târg, Prahova
Fierbinți-Târg
În Moldova
În limbile scandinave cuvântul torg înseamnă piață, târg sau careu.
În Suedia:
Sergels torg, piața centrală din Stockholm
Lilla Torg , piață în Malmö
Frölunda Torg, mall în Goteborg
În Norvegia:
Trondheim Torg Shopping centre, în Trondheim
Kolbotn Torg, în Kolbotn
Grönland Torg, în Oslo
În Polonia:
Nowy Targ, oraș in sudul Poloniei. Cuvântul Targ a apărut pentru prima dată într-un document polonez în anul 1065 (Wikipedia)
Wilczy Targ, sat aproape de Varșovia.
Sursa foto: Turism De Altadata
