Comuna Livezile atrage populație și găzduiește firme cu activitate economică importantă. Monor pierde locuitori, dar are o bază locală de venituri care contrazice stereotipul satului sărac. Comparația dintre cele două comune din Bistrița-Năsăud arată că dezvoltarea rurală depinde de mai mult decât numărul de locuitori: contează locurile de muncă, legătura cu orașul, structura economiei și… capacitatea administrației de a transforma banii în investiții.
O comună care atrage familii noi are, în principiu, un avantaj: mai mulți oameni pot însemna mai mulți contribuabili, consum local și cerere pentru servicii. Însă nu trebuie ignorat nică acest fapt: creșterea populației aduce și… costuri — drumuri, rețele de apă și canalizare, școli, iluminat și transport. În același timp, o comună care pierde locuitori nu este neapărat lipsită de activitate economică sau de resurse bugetare.
Două exemple din județul Bistrița-Năsăud ilustrează această diferență: Livezile, aflată în apropierea municipiului Bistrița, și Monor, o comună mai mică, cu profil rural și cu o economie în care procesarea laptelui reprezintă un reper deloc de negliat.
Livezile: avantajul apropierii de oraș
La recensământul din 2011, comuna Livezile avea 4.250 de locuitori. La recensământul din 2021, populația ajunsese la 4.952 de persoane — o creștere de aproximativ 16,5%, adică 702 locuitori în plus. Evoluția o plasează printre comunele care au reușit să atragă sau să păstreze populație într-o perioadă în care multe localități rurale se confruntă cu declin demografic. Sursa: datele recensămintelor, prezentate de Populatia.ro.
Un factor important îl constituie poziția geografică. Apropierea de Bistrița permite locuitorilor să caute locuri de muncă, servicii și oportunități comerciale în municipiu, fără să renunțe la domiciliul din comună. Acesta este unul dintre avantajele localităților aflate în zona de influență a unui centru urban: pot beneficia de piața muncii a orașului și, în același timp, pot deveni atractive pentru locuirea în afara acestuia.
Livezile are și o bază de firme care, la drept vorbind, depășește profilul unei localități exclusiv rezidențiale. Datele financiare agregate pentru 2025 publicate de ListaFirme indică 116 firme cu bilanț depus, aproximativ 625 de angajați raportați și o cifră de afaceri cumulată de circa 321 de milioane de lei. Între companiile cu activitate semnificativă se numără Îndemânarea Prodcom, Belco Avia și Horatiu SRL, din domenii diferite — construcții, producție și zootehnie. Sursa: ListaFirme – profilul economic al comunei Livezile.
Aceste informații sugerează că economia locală nu se bazează numai pe oamenii care fac naveta spre Bistrița. Există și activități economice desfășurate în comună, care pot genera locuri de muncă și venituri. Totuși, cifra de afaceri a firmelor nu trebuie confundată cu veniturile populației sau cu banii care ajung direct în bugetul local: acestea sunt lucruri diferite.
Mai mulți locuitori nu înseamnă automat investiții mai mari
Execuția bugetară din 2025 arată că Primăria Livezile a încasat aproximativ 16,9 milioane de lei și a cheltuit 18,2 milioane de lei. Din cheltuieli, circa 4,1 milioane de lei au fost cheltuieli de capital, iar aproximativ 1,4 milioane de lei au fost asociate proiectelor cu finanțare europeană și PNRR. Veniturile proprii au reprezentat aproximativ 40% din totalul veniturilor. Sursa: Bani Curați – bugetul comunei Livezile.
Raportată la populația recensământului din 2021, comuna a avut în 2025 venituri de aproximativ 3.411 lei pe locuitor și cheltuieli de circa 3.680 de lei pe locuitor. Pentru investiții, comparația pe mai mulți ani este mai relevantă decât un singur exercițiu bugetar: media cheltuielilor de capital din perioada 2021–2025 a fost de aproximativ 508 lei pe locuitor pe an, sub mediana comunelor din județ, de circa 1.428 de lei.
Așadar, Livezile combină creșterea demografică și existența unor firme importante cu un nivel al investițiilor publice pe locuitor care nu se află printre cele mai ridicate din județ. Este un semnal că presiunea dezvoltării poate crește mai repede decât capacitatea administrației de a finanța infrastructura. O populație mai numeroasă poate însemna mai mulți contribuabili, dar și mai multe nevoi publice.
Monor: mai puțini locuitori, dar o bază economică relevantă
La polul demografic opus se află comuna Monor. Populația sa a scăzut de la 1.390 de locuitori în 2011 la 1.231 în 2021 — o reducere de 159 de persoane, echivalentă cu aproximativ 11,4%. Scăderea s-a înregistrat atât în satul Monor, cât și în Gledin. Sursa: datele recensămintelor, centralizate de City Population.
Cifrele demografice arată o comună care pierde populație, însă imaginea economică este mai complexă decât ar sugera această evoluție. Monor este asociată cu industria lactatelor prin Carmo-Lact Prod, compania din spatele brandului Monor. Existența unui producător și procesator de lactate arată cum o activitate economică poate conecta o localitate rurală cu furnizori, ferme, transportatori și piețe de desfacere din afara comunei.
Această legătură are un anume impact: valoarea economică nu se măsoară doar prin numărul de locuitori, ci și prin activitățile productive care funcționează local. Procesarea produselor agricole poate păstra o parte din valoarea adăugată în mediul rural, în loc ca acesta să rămână doar un furnizor de materie primă.
Monor are și un profil bugetar care merită analizat separat. Un studiu privind capacitatea administrativă a unităților administrativ-teritoriale din județul Bistrița-Năsăud indică faptul că, în perioada 2020–2024, aproximativ 77% din bugetul comunei Monor s-a bazat pe venituri realizate local. Studiul o plasează între comunele cu o capacitate ridicată de a-și susține bugetul din resurse proprii. Sursa: studiul privind capacitatea administrativă, publicat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud.
Acest indicator nu înseamnă că fiecare gospodărie o duce mai bine sau că toate problemele economice ale comunei sunt rezolvate. El arată însă că depopularea nu este sinonimă, în mod automat, cu lipsa resurselor bugetare. Structura veniturilor locale, activitatea firmelor și felul în care sunt administrate resursele pot conta la fel de mult ca dimensiunea populației.
Ce ne spun bugetele despre cele două modele?
Comparația trebuie făcută cu atenție: în cazul Livezile sunt disponibile cifrele execuției bugetare din 2025, în timp ce pentru Monor, documentul oficial identificat este bugetul aprobat pentru 2025, nu execuția finală.
Bugetul general centralizat al comunei Monor pentru 2025 a fost aprobat la venituri de aproximativ 20,6 milioane de lei și cheltuieli de 23,45 milioane de lei. În cadrul bugetului local, secțiunea de dezvoltare prevedea venituri de 12,816 milioane de lei și cheltuieli de 15,569 milioane de lei, diferența urmând să fie acoperită inclusiv din excedentul anilor anteriori. Acestea sunt valori bugetate, nu sume care pot fi prezentate automat drept încasări și plăți efective. Sursa: proiectul de hotărâre privind bugetul comunei Monor pe 2025.
Diferența dintre cele două localități nu poate fi redusă la formula „comuna care crește are mai mulți bani, comuna care scade are mai puțini”. Livezile are avantajul proximității urbane, o populație în creștere și un grup de firme cu activitate diversă. Monor demonstrează că o comună mai mică și în declin demografic poate avea o bază economică relevantă și o pondere ridicată a veniturilor proprii.
În același timp, bugetele totale nu spun singure cât de bine trăiesc oamenii. Pentru a compara nivelul de dezvoltare, trebuie urmărite și investițiile efectiv realizate, veniturile proprii pe locuitor, locurile de muncă, accesul la servicii și evoluția populației pe grupe de vârstă.
Ce ar mai trebui luat în seamă?
Comparația scoate în evidență cel puțin patru factori care pot explica diferențele dintre localitățile rurale.
1. Accesul la un oraș. O comună aflată aproape de un centru economic poate atrage locuitori care lucrează în oraș, dar preferă să locuiască în afara lui. Naveta, drumurile și transportul public devin astfel factori economici, nu doar probleme de mobilitate.
2. Existența unor firme care produc valoare adăugată. Un producător sau procesator poate genera locuri de muncă, cerere pentru servicii și activitate pentru furnizori. Totuși, numărul firmelor înregistrate nu este suficient: contează câte sunt active, câți oameni angajează și câtă activitate desfășoară efectiv în localitate.
3. Capacitatea de a transforma veniturile în investiții. O comună poate avea încasări importante, dar să cheltuiască o mare parte din bani pentru funcționare. Alta poate atrage fonduri pentru proiecte, dar să întâmpine dificultăți în asigurarea cofinanțării sau în menținerea investițiilor după finalizare. De aceea, trebuie comparate execuțiile bugetare și proiectele finalizate, nu doar bugetele aprobate.
4. Structura demografică. Plecarea tinerilor, îmbătrânirea populației și reducerea numărului de gospodării pot slăbi economia locală pe termen lung. În schimb, creșterea populației poate revitaliza piața locală, dar pune presiune pe infrastructură și servicii.
ATENȚIE: NU… numărul de locuitori decide singur viitorul
Livezile și Monor ilustrează două realități rurale diferite. Prima beneficiază de apropierea de Bistrița, de creșterea populației și de o economie locală diversificată. A doua pierde locuitori, dar are o activitate economică reprezentativă și o pondere ridicată a veniturilor proprii.
Întrebarea, aici, nu este doar care comună crește și care se depopulează, ci care dintre ele reușește să transforme avantajele economice în locuri de muncă stabile, servicii publice mai bune și condiții care să-i convingă pe oameni să rămână.
Pentru o comună, succesul nu înseamnă doar să aibă mai mulți locuitori sau un buget mai mare. Înseamnă să poată susține o economie locală funcțională, să ofere infrastructură adecvată și să creeze motive pentru care generațiile tinere să nu fie nevoite să plece.
N.R. Monor nu trebuie perceputpă drept „comună care eșuează” doar pentru că pierde populație. Tocmai contrastul dintre declinul demografic și capacitatea economică locală face comparația relevantă.
Surse principale: datele recensămintelor din 2011 și 2021; execuția bugetară a comunei Livezile pentru 2025, pe baza datelor MDLPA; bugetul aprobat al comunei Monor pentru 2025; studiul privind capacitatea administrativă a UAT-urilor din Bistrița-Năsăud; date financiare ale firmelor pentru 2025.
Ardeal Business este membru al Reușita Business Group.
