Chiar așa: am rătăcit drumul „știut cu ochii închiși” către Miercurea-Ciuc și Ghiorghieni! (Pe Drumul Național!)
Cum am trecut bine de Hărman, mă așteptam undeva, la stânga… să mă apropii din ce în ce de municipiul Sf Gheorghe, unul dintre cele mai pitorești orașe din Ardeal, patrie a laptelui gras și-a pitei cu cartofi. Zăream orașul printre colinele alintate de zborul lin al berzelor și de mireasma fânețelor, numai că mi-a ieșit în cale un super-giratoriu modern…. Am urmat indicatoarele și… deodată am observat că orașul pe care îl știu străduță cu străduță se tot… depărta spre stânga, contrar a ceea ce știam eu. Blocurile erau undeva, în zare, parcul minunat cu lac și stadionul… nici atât… Șoseaua, una… OCCIDENTALĂ, la propriu, mi-a scos în cale alte giratorii dar și două poduri suspendate „clasa I”, de-am crezut că am ajuns brusc în Austria sau Germania (am zâmbit: nu, nu mă rătăcesc chiar și-așa! Doar știu.. germană de la trei ani!)
Detaliile super-proiectului- AICI.
