Kürtöskalács: Cozonacul secuiesc (în maghiară kürtőskalács, în germană Baumstriezel) este un preparat alimentar specific sud-estului Transilvaniei, fiind preparat cu sârg și har de gospodarii din Covasna și Harghita, dar și prin județul Brașov sau Mureș.
Ce e interesant de știut e că… În limba maghiară, kürtő înseamnă coș de fum, iar kalács înseamnă cozonac/colac împletit. Astfel, termenul Kürtőskalács înseamnă „cozonac împletit” (în formă de coș de fum) – o aluzie la gaura din forma cilindrică a acestui preparat. În limba germană, denumirea Baumstriezel este alcătuită din termenii „Baum” (copac) și „Strielzel” (cozonac împletit), însemnând deci „cozonac împletit” (în jurul unui trunchi de copac) – o aluzie la sulul de lemn în jurul căruia este împletit aluatul.
Istoric
Potrivit mărturiilor vremii, prima rețetă scrisă a colacului secuiesc datează din 1784, într-o carte de bucate scrisă de Maria Mikes, contesă ardeleancă și romano-germană din Zăbala. Atât sașii din Țara Bârsei, cât și secuii din județul Covasna revendică originea acestui preparat vechi de mai multe secole.
Este considerat de meșterii care se îndeletnicesc cu prepararea ăstei minuni un simbol al satelor de poveste din Harghita și Covsana, al ospitalității, dar și al… belșugului acestor plaiuri, tocmai prin ingredientele folosite: făină, apă, miere, nuci, alune, uneori scorțișoară sau fructe de pădure și mai ales… „suflet”.
foto: Facebook
