Cei 9 instrumentiști concediați în urma reorganizării Filarmonicii de Stat Sibiu (cei care au intrat la un moment dat în greva foamei, sperând că lucrurile vor reveni, totuși, la normal), din lipsa banilor de salarii, și-au primit preavizele de concediere de la executori judecătorești, chiar înainte de ultimul concert, cel programat miercuri seara în Piața Mare a orașului, în cadrul festivalului ”Zilele Muzicii Româno-Americane”, un eveniment tradițional al SIbiului cultural.
”Înainte de ultimul concert, înainte ca cerneala sa se fi uscat pe hotărârea de Consiliu Judetean, salariatii de la Filarmonica au început să primească preavizele de concediere. Prin executor (ca doar acum se găsesc bani). Sec. Mai ceva ca la corporații. În nici un caz ca într-o instituție în care emoția, căldura, empatia ar trebui sa fie insăsi rațiunea de a fi. Bani sunt pentru transmiterea preavizelor prin executor, ca sunt la capitolul alte cheltuieli. Cam de unde ziceam și noi și consilierii județeni că ar trebui transferat la salarii”, a scris Blocul Naținonal Sindical pe pagina de Facebook.
”Desființarea este, în sfârșit, un fapt. Felicitări tuturor celor implicați. Iar noi, cei 9 muzicieni „reorganizați”, vă așteptăm în această seară la concert. Cu instrumentele în mâini, și tot cu coloana vertebrală dreaptă.Poate e ultima dată când ne mai vedeți pe scenă la Sibiu”, au transmis, la rândul lor, liderii SAIFS pe pagina de Facebook, după primirea preavizelorcare i-a înfuriat pe muzicieni.
Dar… ce a urmat a fost fabulos!

Cum tocmai au începu concertele din cadrul Zilelor Muzicale Rmâno-Americane, joi seară, concertul din Piața Mare s-a transformat pe loc într-un eveniment cu totul special, cu un mesaj profund, transmis prin muzică și dans, tocmai de cel care a intrat primul în greva foamei și de colegii săi…
Iată ce a postat violoncelistul Makcim Fernandez Samodaiev pe contul său de socializare:
„Ce s-a întâmplat aseară nu a fost doar un concert. A fost un act de desprindere de rău. Un catharsis. O acțiune psihomagică prin care ne-am eliberat — ca oameni, ca artiști, ca spirite libere.
În ultima noastră apariție pe scena Filarmonicii de Stat Sibiu, eu și Monica Florescu am dansat.
Pe „Por una cabeza” — un tango al pasiunii și al pierderii, dar mai ales al demnității în fața înfrângerii.
Un dans care a devenit gest.
Un gest care a devenit mesaj.
Un act de curățare interioară, de refuz artistic al nedreptății.
O formă de a spune: nu ne puteți lua ceea ce suntem.
În acea seară, împreună cu colegi ai noștri, am pășit în fața orchestrei.
Ne-am înclinat în fața publicului. Nu ca să cerem milă. Ci ca să oferim un rămas bun demn.
Cei 9 muzicieni excluși:
• Monica Florescu
• Makcim Fernandez Samodaiev
• Emanuel Dombi
• Dani Luca
• Radu Munteanu
• Ovidiu Borz
• Dumitru Trocin
• Ileana Rotaru
• Cozmin Demian
A fost un moment de rezistență prin frumusețe. Un manifest de libertate prin artă. Un act sacru de purificare.
A fost felul nostru de a spune lumii că muzica nu se poate concedia.
Că o orchestră nu înseamnă doar instrumente, ci oameni. Vocații. Istorii. Demnitate.
Dumnezeu va apăra România.
Iar noi, chiar și în absența unei scene, vom continua să apărăm muzica, libertatea și adevărul”.
ARTA prefacută în protest?! ARTA rostită prin dans, prin sunet, prin iubire, prin dorința de a dărui. Mai presus de opreliști, mai presus de „contre”. Momenet ce nu vor pieri niciodată din memoria Sibiului și a sibienilor care au „gustat” cu sfletul la gură concertul-manifest, care au filmat totul, au plâns, au aplaudat și… cu siguranță… au înțeles…





