Povestea Habanilor aflăm de la Palatul Prinncipilor Transilvaniei:
Habanii, sau anabaptiștii, au fost meșteșugari germani și italieni din Bavaria, Tirol, Hessen și Valea Rinului, care în secolul al XVI-lea au fost persecutați pentru credința lor. Refugiați în Moravia, au format comunități autosuficiente, organizate după principiul proprietății comune și al muncii în comun.

De acolo, au ajuns în Transilvania, aduși de principele Gabriel Bethlen între 1621–1623, fiind colonizați la Vințu de Jos (Unter-Winz), la doar 13 km de Alba Iulia. Aici au întemeiat un centru meșteșugăresc renumit, activ până în jurul anului 1785. Documentele vremii arată că aproximativ 200 de meșteșugari, împreună cu familiile lor, au f
ost așezați la Vințu de Jos, iar în deceniile următoare numărul lor a crescut la între 13.000 și 14.000 de habani stabiliți în diferite regiuni ale Transilvaniei.
Bethlen le-a acordat privilegii speciale: scutiri de taxe, drept de moștenire și libertate religioasă – recunoscuți la Dieta de la Cluj din 1622 drept „sectă tolerată”. În schimb, habanii trebuiau să livreze o parte din produsele lor la jumătate de preț către curtea princiară de la Alba Iulia.
*Măiestrie și rafinament, recunoscute internațional
Ceramica habană era de o finețe și calitate deosebită: smalț alb de cositor, decor policrom în verde, albastru, galben și negru, motive renascentiste (florale, geometrice, „panglici” sau raze).
Cronici celebre îi menționează cu admirație:
Evlia Çelebi (1660) scria că vasele habanilor sunt „superioare porțelanului chinezesc” și „creații cerești”.
Conrad Iacob Hiltebrant (1657), diplomat suedez, nota că „în atelierele din Vinț se confecționează farfurii și străchini frumoase, asemenea celor din Olanda”.
Iar Johannes Tröster le amintea la Nürnberg ca „frumoasele vase de porțelan din orășelul Vinț”.
Astăzi, una dintre aceste piese autentice poate fi admirată din nou la Palatul Principilor, evocând farmecul și rafinamentul secolului al XVII-lea.
*Experiență pentru cei mici
La noi, la Palatul Principilor Transilvaniei, copiii pot descoperi farmecul acestor meșteșuguri în cadrul unui atelier de ceramică dedicat habanilor, unde pot experimenta pictura pe farfurii ceramice, inspirată de motivele habane.
***Foto: Dineul dat în anul 1625 de către principele transilvănean Gabriel Bethlen (1613-1629) la Curtea sa din Alba Iulia (Palatul princiar) în onoarea ambasadorului otoman Yusuf Mouttaher Agha, trimis special al Marelui Vizir Hafiz Ahmed Pasha. În plan secund, ceramica de Iznik, ce împodobea pereții. (Tablou în ulei, circa 1630).
Programări ateliere: 0371 337 148
E-mail: turism@apulum.ro
Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Alba Iulia
