Cetatea din Alba are statutul legal de monument istoric și trecutul ei este impresionant. Are bastioane de tip Vauban și se află pe Dealul Citadelei.
Cetatea de la Alba Iulia are o suprafață de peste 70 de hectare și este cea mai mare din România. Ea este în picioare de mai bine de 300 de ani. Istoria ei este impresionantă și se întinde de-a lungul a două milenii. Trei fortificații au fost construite în trei epoci diferite, iar fiecare cetate a înglobat-o pe cea veche: Castrul ridicat de romani, Cetatea medievală și Cetatea Alba Carolina.
Ultima a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea și avea rol de fortificație strategică de apărare a Imperiului Habsburgic.
Înaintea ei a fost Castrul Roman al Legiunii a XII-a Gemina (106 e.n) și Cetatea Medieval Bălgrad (secolele XVI-XVII).
Primul proiect al fortificației Alba Carolina a fost făcut de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti.
Piatra de temelie a Cetății a fost pusă în 4 noiembrie 1715. Se crede că anul în care s-au finalizat lucrările a fost 1738, deși au existat lucrări și în anii următori.
Deși sistemul de apărare proiectat inițial avea patru linii de fortificații și una mai îndepărtată pe Dealul Furcilor, construcția finală a Cetății a avut doar trei linii de fortificații.
Deși proiectul îi aparține arhitectului italian, din punct de vedere tehnic, se pare că cel care a inspirat proiectul a fost mareșalul principe Eugeniu de Savoia.
E cel care a introdus sistemele de fortificații elaborate de Vauban în Franța în Imperiul Habsburgic.
Planul originar al cetății a fost trimis la Viena și prințul Eugeniu de Savoia l-a aprobat. Terenul de 140 de hectare necesar a fost eliberat dărmând vechiul oraș medieval. El a fost mutat în partea de est a cetății.
Construcția a fost realizată în timpul împăratului Carol al VI-lea.
Trebuie știut că zidurile din cărămidă erau prevăzute ca să ricoșeze ghiulelele metalice.
Dar proiectul inițial nu s-a realizat în întregime, pentru că banii au fost folosiți ulterior pentru a construi fortificații mai aproape de granița cu otomanii, de aceea Cetatea are doar trei linii de apărare, în loc de patru.
Ceea ce atrage în mod deosebit atenția este forma de stea a cetatii Alba Carolina care impresionează pe oricine. Fiecărui colț îi este atribuit câte un bastion cu o înălțime de 12 m. Practic, perimetrul zidurilor ajunge la 12 km.
Materialul folosit a fost autohton:
- Cărămida a fost confecționat pe loc
- Piatra brută a fost adusă din Șard
- Piatra fasonată a fost adusă din Ighiu
- Nisipul a fost adus din Mureș
- Piatra de var a fost adusă din Meteș
Concret, corpul principal al cetății are forma unui heptagon neregulat. Între cele 7 bastioane și curtine este săpat un șanț de 27 de metri. Cele 7 bastioane au următoarele denumiri: Trinitatea, Sfântul Ștefan, Eugeniu de Savoia, Sfântul Mihail, Sfântul Carol, Sfântul Capistrano și Sfânta Elisabeta.
Detalii cât o carte de istorie… AICI.
foto: Facebook
