Nu departe de Sibiu, un sat… cât o carte de istorie, fermecător peste veacuri.
Cea dintâi atestare documentară a localității AXENTE SEVER datează din 15 aprilie 1305 sub denumirea Villa.possesio Asszonyfalva.
Alte menţiuni documentare apar la 1322-1323 într-un registru din arhiva Vaticanului în care este înscris Georgius plebanus ecclesiae Villae Dominarium.
Un preot pe nume Geardins a fost chemat la Roma pentru a lămuri probleme bisericeşti. Tot atunci apare prima menţiune în limba latină.
Așa cum aflăm de la istorici, alte menţiuni documentare s-au păstrat din anii 1733 (Frua), în 1750 (Friuoa), între 1760-1762 Freiendorf, în 1850 Assonyfalva, Frâua, în 1854 apare sub denumirile Assonyfalva, Frauendorf, Frâua. Numele localităţii se pare că ar proveni de la o biserică cu hramul „Sfânta Fecioară” care ar fi existat pe locul actualei biserici evanghelice. Din 22 noiembrie 1933 localitatea poartă numele lui Axente Sever, după cum reiese din adresa dată de Prefectura Judeţului Târnava Mare nr. 18713 prin care se adresează cu denumirea de Axente Sever.
Au fost descoperite aici vetre de mici dimensiuni pe care se aflau vase întregi ( un pahar, o brăţară de alamă), care dovedesc continuitatea aşezării pe aceste locuri.
O importanţă remarcabilă pentru acest sat minunat, o reprezintă obiectele descoperite la „Cetatea Veche”, în Carpen şi în Joangrăva, a fragmentelor de ceramică nesmălţuită sec. II-III, ceramică preistorică, din eneoloticul dezvoltat de tip cultul „Petreşti” şi a monedei de cupru da la Hadrian – 117-138 p. Chr., a fragmentelor de ceramică smălţuită (sec.XVIII-XIX), monede de argint (1665-1704) şi valoroase piese descoperite recent.
Începând din secolul al XVII-lea, istoria românilor de aici se împleteşte cu cea a saşilor. Odată cu sosirea saşilor aici, aşezările au primit numele de Villa.
Către mijlocul secolului al XIX-lea, localitatea devine tot mai legată de frământările sociale şi naţionale, imaginile cele mai puternice fiind legate de ridicarea, formarea unor militanţi ai luptei sociale şi naţionale care vor rămâne mândria localităţii şi a Transilvaniei – Ioan Axente Sever, Ariton Axente, Vasile Axente şi alţi locuitori ai satului care au participat la revoluţia de la 1848-1849.
Din secolul al XIII-lea şi până la mijlocul secolului al XIX-lea, o mare parte a teritoriului din care va fi alcătuit judeţul Târnava Mare de mai târziu, a făcut parte din „Fundus Regius”, administrat în baza principiilor obţinute de coloniştii saşi de la regii maghiari. În această zonă erau scauneşe Sighioşoara, Mediaş, Rupea, şi Cincul Mare.
Foto: Siebenbuerger.de
