Azi, este Ziua Școlii Ardelene. NU TREBUIE UITATĂ!!! S-o cinstim cum se cuvine! Cât despre importanța bisericii greco-catolice, în devenirea noastră ca națiune politică modernă, nici nu mai pomenesc.
Ziua de 11 octombrie 1754 este ziua în care Episcopul greco-catolic Petru Pavel Aaron(Aáron Péter Pál/Peter Paul Aaron OSBM) a emis decretul de înfiintare, la Blaj/Blasendorf/Balázsfalva, a primelor şcoli sistematice şi moderne din istoria românilor, spunând printre altele:
„Şcoala de obşte va fi a tuturor, de toată vârsta, de cetăţenie, de cântare şi de scrisoare, nici o plată de la ucenici aşteptându-se”.
Tot el a pus bazele Liceului din Blaj, inițial cu predare în latină și germană. În mediul rural a întemeiat 53 de școli românești, în protopopiatele Făgărașului, Veneției, Sadului, Calborului, Gheorgheni, Trei Scaune, Armeni, Sânmărtinu de Câmpie, Mureș.
Episcopul Petru Pavel Aaron a mai înființat la Blaj tipografia diecezană.
Școala Ardeleană/Erdélyi iskola/Siebenbürgische Schule a contribuit nu numai la emanciparea spirituală și politică a românilor transilvăneni, ci și la a celor de peste munți, din Valahia și Moldova.
Unul din documentele cele mai importante elaborate îl constituie petiția Supplex Libellus Valachorum (1791, 1792), o cerere adresată împăratului romano-german Leopold al II-lea, în vederea recunoașterii națiunii române ca parte constitutivă a Marelui Principat al Transilvaniei.
Așa cum ne amintește Dl Tudor Duică, o altă realizare a Școlii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în locul scrierii chirilice și tipărirea primului dicționar cvadrilingv al limbii române, Lexiconul de la Buda.
Deviza Școlii Ardelene a fost „Virtus Romana Rediviva” (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renașterea vechilor virtuți romane, în lupta pentru drepturi naționale, pentru limbă și credință.
În anul 1750 a apărut la Blaj prima carte românească întocmită și tipărită de Școala Ardeleană. Este vorba de opusculul intitulat „Floarea adevărului”, carte din care se cunosc doar două exemplare: unul la Biblioteca Națională a României și unul la Országos Szécsényi Könyvtár (Biblioteca Națională Szécsényi) din Budapesta.
Ea este opera colectivă a călugărilor greco-catolici din Blaj, în frunte cu călugărul-episcop Petru Pavel Aaron. Cartea este o explicare foarte exactă a celor patru puncte dogmatice sub care s-au unit românii ardeleni cu Roma la 1700, implicând justificarea rațională a evenimentului.
